Gestionarea activităților zilnice

Spasticitatea post-AVC: sfaturi practice pentru pacienți

Consecințele spasticității post-AVC afectează gestionarea activităților zilnice în moduri diferite, în funcție de părțile afectate ale corpului și de amploarea spasticității.

Prin urmare, persoanele cu spasticitate pot avea nevoie de ajutor în activitățile vieții de zi cu zi pe care anterior le-au putut desfășura în mod natural și independent, cum ar fi igiena personală, pregătirea mesei, hrănirea, îmbrăcarea.

Pentru a face față mai bine provocărilor care apar în fiecare zi, rolul membrilor familiei și al îngrijitorilor este, prin urmare, de o importanță fundamentală.

Ajutoare pentru gestionarea autonomă a unor activități

Persoanele cu spasticitate pot folosi în mod util ajutoare care le oferă o mai mare independență și autonomie. Acestea au fost concepute pentru a fi utilizate cu o singură mână și pentru a permite activități care, altfel, ar fi posibile numai cu utilizarea a două mâini.

  • Pentru îmbrăcare și dezbrăcare: folosiți dispozitive special concepute pentru încălțarea șosetelor, închiderea nasturilor, șireturi elastice
  • Pentru a mânca și / sau a găti independent: plăci de tăiat multifuncționale, clește de prindere, tacâmuri reglabile cu ușurință, farfurii cu bază antiderapantă și margine ridicată
  • Pentru igiena personală: bureți cu mâner lung cu dozator de săpun și prindere ușoară

Îngrijirea somnului

Persoanele care suferă un accident vascular cerebral au nevoie adesea de mai mult timp să adoarmă și au un somn mai puțin odihnitor. Tulburările de somn sunt cauzate de o serie de factori, cum ar fi durerea, disconfortul fizic și niveluri reduse ale activității fizice pe tot parcursul zilei.

Prin urmare, este de o importanță fundamentală să favorizăm somnul de noapte care, dacă este odihnitor, facilitează recuperarea abilităților individului. Astfel, pacientul trebuie să:

  • mențină pe cât posibil un ritm fiziologic somn / veghe
  • evite consumul de alimente grele și excesive la cină

Apartinătorul/ îngrijitorul va trebui să:  

  • stimuleze pacientul în timpul zilei cu discursuri sau activități
  • țină persoana în pat cât mai puțin posibil, astfel încât să nu tindă să adoarmă în timpul zilei
  • informeze medicul dacă strategiile întreprinse nu au succes

Stretching și exerciții de făcut acasă

După externarea din spital sau centru de reabilitare sau după finalizarea ședințelor de fizioterapie ambulatorie, este important ca pacientul să își mențină mobilitatea și să continue îmbunătățirea ulterioară.

Activitatea fizică este realizată pentru a menține întinderea mușchilor membrelor și pentru a preveni debutul crampelor, favorizate de mișcări bruște și neașteptate. Exercițiile trebuie făcute încet, menținând respirația regulată și evitând efortul excesiv.

Exercițiile vor fi convenite și prescrise cu supravegherea kinetoterapeutului pentru a permite executarea corectă a acestora și pentru a lua măsurile de precauție necesare pentru a menține pacientul în siguranță.

Reîntoarcerea la muncă

Reluarea muncii este unul dintre obiectivele de recuperare și reabilitare și are o importanță majoră în îmbunătățirea calității vieții și a integrării sociale a pacientului. Rezultatul acestor acțiuni va determina dacă situația profesională după accidentul vascular cerebral va trebui reorganizată, de exemplu prin reducerea duratei de muncă, modificarea spațiului de lucru sau recalificarea profesională.

Sfaturi pentru apartinători/ îngrijitori

Îngrijirea pacientului care suferă de spasticitate post-accident vascular cerebral este un angajament greu care poate fi, în același timp, o sursă de mare satisfacție. Înainte de a vă asuma această sarcină, este important să vă întrebați dacă puteți să gestionați o astfel de responsibilitate, să luați în considerare capacitatea de a susține un efort fizic și mental prelungit și de a gestiona schimbările de durată în stilul de viață al familiei.

Chiar și membrii familiei și îngrijitorii neprofesioniști trebuie să fie sprijiniți, încurajați și uneori instruiți să îndeplinească unul sau mai multe obiective de reabilitare cu intervenții țintite precum cele de tip educațional sau psihoterapeutic. La rândul său, pentru a-și îndeplini sarcina, este esențial ca aparținătorul/ îngrijitorul:

  • să vorbească cu alte persoane care au trecut prin experiențe similare; discuția poate fi stimulatoare și încurajatoare.
  • să nu își neglijeze propriile nevoi și interese personale, organizând îngrijirea pacientului, astfel încât să se poată bucura în mod regulat de timp liber.
  • să se mențină sănătos, motivat și orientat către a servi interesul persoanei pe care o îngrijește.

În orice caz, este necesar să se adreseze unor persoane competențe profesional și poate fi de mare folos să se asocieze cu organizații voluntare destinate pacienților care suferă de accidente vasculare cerebrale pentru a primi sfaturi, asistență și pentru a face față procedurilor birocratice complexe atunci când solicită serviciile puse la dispoziție de către instituții.